Explorarea dietelor vegetariene: Tipuri, motivații și impact

„Dietele vegetariene bine planificate, printre care și dieta vegană, sunt sănătoase, adecvate din punct de vedere nutrițional și pot oferi beneficii în prevenirea și procesul de tratare a anumitor patologii. Aceste diete sunt potrivite pentru toate etapele vieții, inclusiv pentru perioadele de sarcină, alăptare, copil mic, copilărie, adolescență, vârsta adultă, dar și pentru sportivi. Dietele bazate pe plante sunt mult mai sustenabile din punct de vedere al impactului asupra mediului decât dietele cu un conținut crescut de alimente de origine animală, deoarece dietele bazate pe plante utilizează mai puține resurse naturale, fiind asociate cu o degradare a mediului mai scăzută.” Poziția Academiei de Nutriție și Dietetică SUA despre dietele vegetariene, 2017

Termenul „vegetarian” a apărut în mijlocul anilor 1800, dar conceptul era cunoscut în Occident din Antichitate, promovat de filosofi ca Pitagora, Socrate, Platon și Ovidiu. În cultura indiană, practici non-violente similare existau de mii de ani. După o perioadă de neatenție, interesul pentru vegetarianism a renăscut în secolul 19, în special datorită bisericilor creștine. William Cowherd a fondat Biserica Creștină Biblică în Marea Britanie, promovând vegetarianismul ca predicat în Cartea Genezei. Aceasta influență s-a extins în SUA, unde Sylvester Graham a devenit un adept proeminent, cunoscut pentru promovarea pâinii integrale, denumită ulterior pâine graham.

La mijlocul anilor 1840, Biserica Creștină Biblică a fondat Societatea Vegetariană din Marea Britanie și ulterior Societatea Vegetariană Americană. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, fondată de Ellen White, a promovat intens vegetarianismul în SUA. Un membru notabil, John Harvey Kellogg, a condus Sanatoriul Battle Creek, unde a creat cerealele pentru micul dejun și Nuteena, un înlocuitor de carne. Kellogg promova un stil de viață sănătos, fără alcool, cafea, zahăr și condimente picante, și a influențat personalități importante ale vremii. Interesul pentru vegetarianism a crescut până la începutul secolului al XX-lea, dar a scăzut odată cu descoperirea vitaminelor și ghidurile dietetice guvernamentale care promovau consumul de produse animale. În 1943, aproximativ 2% din americani erau vegetarieni. În 1944, a apărut termenul “vegan”, iar prima Societate Vegană a fost înființată în Marea Britanie.

Interesul pentru vegetarianism a renăscut în anii ’60 și ’70, susținut de mișcările contraculturale și de publicarea a două cărți influente: “Diet for a Small Planet” de Frances Moore Lappé, care evidenția impactul ecologic al industriei creșterii animalelor, și “Animal Liberation” de Peter Singer, care aborda drepturile animalelor. De atunci, interesul pentru dieta vegetariană a rămas constant, iar în prezent, aproximativ 9,7 milioane de americani sunt vegetarieni, dintre care un milion sunt vegani. Majoritatea vegetarienilor americani sunt femei (59%). La nivel mondial, în jur de 10% din populație este vegetariană, cu excepția Indiei, unde prevalența este între 20-31%, această pondere crescută fiind datorată influențelor religioase. În prezent, investițiile în produsele pe bază de proteine vegetale au crescut semnificativ, ajungând la 3,1 miliarde de dolari în 2020. Totodată, interesul pentru dietele vegetariene este de așteptat să crească datorită beneficiilor pentru sănătate pe care adoptarea acestei diete le aduce, inclusiv reducerea riscului de a dezvolta boli cronice netransmisibile.

Adoptarea unei diete vegetariene poate fi permanentă sau temporară, adoptarea acesteia fiind influențată de factori precum sănătatea, preocupările pentru mediu, drepturile animalelor, motive etice, religioase sau spirituale, dar și antipatia față de carne. Studiile arată că motivele etice și cele legate de sănătate sunt motivele predominante ale alegerii unei diete vegetariene. Însă, de-a lungul timpului, aproximativ 74% dintre vegetarieni își schimbă motivațiile. Motivele pentru adoptarea unei diete vegane sunt similare, incluzând bunăstarea animalelor, sănătatea personală și preocupările legate de mediu. Totuși, există o distincție motivațională etică între cei care adoptă o dietă vegană și cei care adoptă o dietă bazată pe plante. În timp ce veganii își bazează adesea alegerea pe convingeri legate de bunăstarea animalelor și drepturile acestora, cei care urmează o dietă bazată pe plante pot fi mai mult motivați de preocupări pentru sănătate sau mediu, fără a exclude complet utilizarea produselor de origine animală în alte aspecte ale vieții lor. Astfel, motivațiile vegane sunt mai puternic ancorate în considerente etice și morale, în timp ce dieta bazată pe plante poate fi adoptată dintr-o perspectivă mai practică și flexibilă.

S-a demonstrat că persoanele care adoptă o alimentație vegetariană sau vegană au un risc mai scăzut de a dezvolta boli cronice precum boala cardiacă ischemică și anumite tipuri de cancer, datorită consumului crescut de alimente de origine vegetală și a unei greutăți mai scăzute. Mai mult de atât, sistemul alimentar curent contribuie semnificativ la schimbările climatice, iar dietele vegetariene și vegane au un impact ecologic redus, folosind mai puține resurse și generând un nivel de poluare mai scăzut în comparație cu dietele nevegetariene.

Anual, aproximativ 50 de miliarde de găini, 1,5 miliarde de porci, 1 miliard de oi și capre, 300 de milioane de vaci și peste 165 de milioane de tone de pește și animale marine sunt sacrificate pentru consumul uman. Unii oameni devin vegetarieni pentru a reduce numărul de animale sacrificate sau din cauza condițiilor precare în care acestea sunt crescute. De asemenea, unii evită laptele, produsele lactate și ouăle din motive similare, deoarece puii de sex masculin și vițeii sunt adesea omorâți în industrie din lipsă de valoare economică.

Atunci când discutăm despre dietă vegetariană, este important să înțelegem că există mai multe tiparuri de alimentație incluse în conceptul de dietă vegetariană. În general, alimentația vegetariană exclude carnea și produsele derivate din carne, dar există mai multe subtipuri:

  1. Lacto-ovo vegetariană: Include produse lactate și ouă, dar exclude orice tip de carne.
  2. Ovo-vegetariană: Exclude produsele lactate, dar include ouă.
  3. Lacto-vegetariană: Exclude ouăle, dar include produse lactate.
  4. Vegană (dieta bazată pe plante): Exclude toate produsele de origine animală, inclusiv carne, pește, lactate, ouă și produse derivate.

În esență, cunoașterea diverselor tipuri de diete vegetariene contribuie la o înțelegere mai profundă a dietei vegetariene, însă, în definitiv, trebuie să știm că aceasta exclude orice tip de carne și produse derivate, însă poate include ouă și produse lactate, după caz.

 Dietele vegetariene, inclusiv variațiile acestora, oferă o gamă largă de beneficii pentru sănătate și sunt adecvate pentru toate etapele vieții. De la dieta lacto-ovo vegetariană până la dieta vegană, fiecare tip de alimentație vegetariană poate fi planificată pentru a asigura aportul necesar de nutrienți esențiali și pentru a promova sănătatea generală. Totuși, acestea trebuie supravegheate de un specialist, și anume un dietetician, în faza lor incipientă, astfel încât să ne asigurăm de buna lor implementare.

Pe lângă beneficiile pentru sănătate, dietele bazate pe plante sunt mult mai sustenabile din punct de vedere ecologic, reducând semnificativ impactul asupra mediului în comparație cu dietele bogate în alimente de origine animală. Interesul crescut pentru vegetarianism și veganism reflectă preocupările tot mai mari ale oamenilor pentru bunăstarea animalelor, sănătatea personală și protecția mediului. Având în vedere aceste avantaje, adoptarea unei diete vegetariene poate fi o alegere benefică atât pentru indivizi, cât și pentru planetă, contribuind la un stil de viață mai sănătos și mai durabil.

Post Author: Cornel Rantes