Alimentația vegetarienă și impactul acesteia asupra riscurilor de sănătate: Concluzii dintr-un review de tip umbrelă

Numeroase cercetări au analizat legătura dintre dietele vegetariene și diverse efecte asupra sănătății, inclusiv impactul asupra metabolismului lipidic, densității minerale osoase, greutății corporale și riscului de a dezvolta boli cronice netransmisibile, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare și diferite tipuri de cancer, precum și mortalitatea generală. În acest context, mai multe meta-analize au investigat relația dintre dietele vegetariene și efectele menționate. Pentru a sintetiza volumul mare de informații disponibile, Oussalah și coechipierii săi au realizat un umbrella review al meta-analizelor publicate care au studiat legătura dintre dietele vegetariene și efectele acestora asupra sănătății.

Autorii au inclus 20 de review-uri sistematice și au efectuat o meta-analiză a studiilor eligibile. Review-urile sistematice incluse în studiu au evaluat asocierea dintre nivelurile lipidelor sangvine, greutății corporale, profilul inflamator corelate cu obezitatea, riscul de a dezvolta diabet zaharat și anumite tipuri de cancere, morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară, markerii metabolismului carbonului și densitatea mineral-osoasă. Efectele asupra sănătății ale dietelor vegetariene au fost grupate în 7 categorii:

1. Metabolismul lipidelor: au fost analizate nivelurile totale ale colesterolului, LDL colesterolului, HDL colesterolului și trigliceridelor;
2. Metabolismul carbonului: au fost evatuale deficiența vitaminei B₁₂, statutul vitaminei B₁₂ și nivelul homocisteinei;
3. Oligoelementele: au fost evaluate aportul de zinc, concentrația plastatică de zinc, nivelul feritinei, densitatea minerală osoasă;
4. Obezitatea, inflamația și diabetul: au fost evaluate indicele de masă corporală, reducerea în greutate, hs-CRP, riscul de diabet, nivelul glicemiei;
5. Riscul cardiovascular: au fost evaluate boala cardiacă ischemică, boala circulatorie, boala cerebrovasculară, bolile cardiovasculare, evenimentele cardiace, tensiunea arterială sistolică, tensiunea arterială diastolică;
6. Riscul de cancere: au fost evaluate incidența cancerului de orice cauză și incidența cancerului de sân, riscul de cancer colorectal, de prostată, de sân, mortalitatea legată de cancerul de orice cauză, de sân, colorectal, de prostată, pulmonar;
7. Mortalitatea de orice cauză.

Rezultatele principale ale acestui review sistematic de tip umbrelă sunt:

În comparație cu dietele omnivore, dietele vegetariene sunt asociate cu rezultate pozitive relevante clinic atât asupra nivelului colesterolului total, cât și asupra nivelului colesterolului LDL și asupra greutății corporale. Persoanele cu o alimentație vegetariană au un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, boală cardiacă ischemică și anumite tipuri de cancer, în comparație cu persoanele cu o alimentație omnivoră. Printre vegetarieni, vegetarienii din Biserica Adventistă de ziua a Șaptea (un subgrup specific al persoanelor vegetariene, caracterizat printr-o aderență crescută la dieta vegetariană) au cel mai scăzut risc de a dezvolta patologii cronice netransmisibile. Totuși, la persoanele cu o alimentație vegetariană incidența deficitului de vitamina B₁₂ (concentrații mai mici de vitamina B₁₂ și concentrații mai mari de homocisteină) a fost mai crescută decât la persoanele cu o alimentație omnivoră.

Printre caracteristicile dietetice care ar putea explica efectele benefice ale dietelor vegetariene asupra sănătății se numără aportul de lipide. Deși diferențele dintre cantitatea totală de lipide dintre dietele vegetariene și cele omnivore nu sunt mari, vegetarienii tind, în general, să consume o cantitate mai scăzută de lipide saturate. Diferențele dintre aporturile de grăsimi saturate și nesaturate dintre vegetarienii și omnivori sunt destul de mari, iar acest lucru poate fi un factor important care determină scăderea riscului de a dezvolta patologii cronice netransmisibile la populația vegetariană. Aportul mai crescut de grăsimi mono- și polinesaturate și mai scăzut de grăsimi saturate poate explica, în parte, scăderea nivelului de colesterol la populațiile vegetariene. Aportul mediu de grăsimi saturate printre vegetarienii din Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a fost cuprins între 11 și 16 g/zi, în funcție de tipul dietei vegetariene. Datele științifice sugerează că înlocuirea aportului de grăsimi saturate cu grăsimi nesaturate poate reduce riscul de boli cardiovasculare.

Totodată, aportul de colesterol la populațiile vegetariene este mai scăzut decât la cele omnivore, iar aportul de colesterol din dietele vegane este 0 mg/zi. Aportul de colesterol la populațiile omnivore este cuprins, în general, între 240 și 400 mg/zi. Lacto-ovo-vegetarienii au un consum mediu de aproximativ 150 mg/zi. Efectele colesterolului alimentar asupra riscului riscului cardiovascular încă nu sunt pe deplin înțelese, întrucât există mai mulți factori care afectează absorbția, transportul și metabolizarea colesterolului alimentar. Însă, de cele mai multe ori, alimentele care conțin colesterol vin la pachet și cu o anumită cantitate de grăsimi saturate care, peste un anumit prag sau în funcție de cantitatea consumată, pot contribui substanțial la creșterea nivelului de colesterol plasmatic și la instalarea procesului aterogen, care este implicat în bolile cardiovasculare.

Un alt aspect extrem de important care ține de dietele vegetariene este legat de aportul de fibre. În general, aportul de fibre diferă semnificativ între populațiile vegetariene și cele omnivore. Aportul crescut de fibre este asociat cu scăderea greutății corporale, îmbunătățirea răspunsului glicemic, scăderea tensiunii sangvine, a concentrațiilor de trigliceride și colesterolului LDL. În studiile observaționale, cel mai crescut aport de fibre a fost asociat, în raport cu cel mai scăzut aport de fibre, cu scăderea mortalității de orice cauză și a celei cardiovasculare, cu scăderea incidenței diabetului zaharat de tip 2, bolilor cardiovasculare și accidentului vascular cerebral, a cancerului colorectal. Aportul de fibre a lacto-ovo-vegetarienilor și veganilor este cuprins între 25 g/zi pentru femei și 38 g/zi pentru bărbați. În general, aportul scăzut de fibre reprezintă o problemă de sănătate publică, deoarece majoritatea oamenilor nu-și ating necesarul minim recomandat de fibre pe zi, care este de minim de 10 g/1000 kcal, adică 20-25 g/zi însă, ideal, acesta ar trebui să fie de peste 40-50 g/zi.

Un ultim aspect este legat de aportul de fitocompuși și antioxidanți vegetali. Aportul de antioxidanți alimentari, din alimente integrale, reduce riscul unei game largi de patologii cronice netransmisibile, cum ar fi artrita, unele tipuri de cancer și bolile de inimă. Vegetarienii consumă cantități mai mari de beta-caroten, vitamina C și E, și compuși polifenolici, precum flavonoide, antociani și izoflavone. Toți acești compuși au fost asociați cu un impact benefic pentru sănătate, iar studiile epidemiologice sugerează că vegetarienii și veganii au un aport mai crescut de acești compuși.

Studiile care au comparat efectele dietelor vegetariene sănătoase și nesănătoase asupra sănătății au arătat că cei care urmează o dietă vegetariană mai sănătoasă, descrisă de un consum mai crescut de cereale integrale, fructe și legume, leguminoase, nuci și semințe, ceai și cafea, au un risc mai scăzut de mortalitate din orice cauză, incidența de boli cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic și accident vascular cerebral hemoragic), cancer (sân, prostată și colorectal) și fracturi (total, vertebre și șold).

Mai multe mecanisme pot sta la baza asocierilor dintre o alimentație sănătoasă bazată pe plante și riscurile mai scăzute de a dezvolta diferite patologii și, respectiv, o mortalitate mai scăzută. Un consum mai mare de alimente de origine vegetală, neprocesate poate reduce riscul de obezitate și inflamație de grad scăzut și să crească sensibilitatea la insulină. Aceste mecanisme pot explica riscurile mai mici de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare și a cancerului. În mod similar, compușii vegetali, cum ar fi fibrele, pot înfluența în mod benefic compoziția și funcția microbiotei intestinale. Trebuie de menționat faptul că anumiți metaboliții bacterieni, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt, acizii biliari sau oxidul de trimetilamină, pot fi asociați cu bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer, deși sunt necesare cercetări suplimentare în vederea stabilirii implicațiilor exacte ale acestor compuși. Alimentația bazată predominant pe plante poate scădea nivelul acestor compuși, îmbunătățind efectele asupra sănătății.

În concluzie, analiza realizată de Oussalah și colaboratorii săi sugerează că dietele vegetariene, comparativ cu dietele omnivore, pot aduce beneficii semnificative asupra sănătății. Aceste diete sunt asociate cu un profil lipidic favorabil, o greutate corporală mai scăzută și un risc redus de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2, bolilor cardiace ischemice și anumitor tipuri de cancer. În particular, vegetarienii din Biserica Adventistă de ziua a Șaptea, care urmează o dietă vegetariană strictă, prezintă cele mai scăzute riscuri pentru patologii cronice netransmisibile. Cu toate acestea, se remarcă o incidență mai crescută a deficitului de vitamina B₁₂ în rândul vegetarienilor, ceea ce subliniază importanța monitorizării adecvate a acestui nutrient esențial.

Beneficiile dietelor vegetariene sunt parțial explicate de aportul mai redus de grăsimi saturate și colesterol, și mai ridicat de fibre și antioxidanți, care contribuie la scăderea riscului de boli cardiovasculare și de cancer. Dietele vegetariene sănătoase, bogate în cereale integrale, fructe, legume, leguminoase și nuci, sunt asociate cu o reducere a mortalității și a riscurilor pentru bolile cardiovasculare și cancer. Mecanismele posibile includ reducerea obezității, inflamației de grad scăzut și îmbunătățirea sensibilității la insulină. În plus, aportul de fibre și fitocompuși poate influența favorabil microbiota intestinală și metabolizarea substanțelor chimice implicate în patologia cardiovasculară și cancerigenă.

Aceste constatări subliniază importanța adoptării unei diete vegetariene bine planificate și echilibrate, dar și necesitatea unei atenții sporite pentru a preveni eventualele deficiențe nutriționale, cum ar fi deficitul de vitamina B₁₂. Prevenția deficitelor alimentare în rândul persoanelor cu un stil de alimentație vegetarian și/sau vegan se face prin utilizarea suplimentelor alimentare, în acest caz cele cu vitamina B₁₂. Studiile viitoare ar trebui să se concentreze pe aprofundarea înțelegerii efectelor fiecărei componente dietetice asupra sănătății și pe stabilirea unor recomandări dietetice mai precise pentru optimizarea beneficiilor dietei vegetariene.